Majoritatea bem, sau am baut, berea clara, rece si racoroasa de tip Lager, mai ales vara. Dar, aici la “SIZZLE Brewery” de ce se face IPA?

Nota: un ghid al stilurilor de bere, este cel de la BJCP (Beer Judge Certification Program)

Putem citi articole gramada, din care intelegem diferentele urmatoare dintre IPA si Lager.

• tipul de fermentare: superioara la IPA, inferioara la Lager
• temperatura de fermentare: mai mare la IPA, mai mica la Lager
• timpul de fermentare/maturare: mai mic la IPA, mai mare la Lager
  • aici este foarte relativ: fabricile mari folosesc drojdii care grabesc enorm fermentatia/maturarea (2 ore in loc de cateva saptamani, via “immobilized yeast systems”), mai ales in cazul Lager, si mai ales vara, cand consumul este imens
• gustul si aroma: mai intense la IPA (inclusiv amareala), mai slabe la Lager

La toate de mai sus, se adauga si ingredientul principal …APA!

Acum, daca avem o apa cu tot felul de saruri in ea, ar fi o prostie sa o demineralizezi ca apoi sa o mineralizezi iara. Asa ca, ne luam dupa inaintasii nostri, in ale berilor (austrieci, nemti, belgieni, englezi) si ne bucuram de apa data …de la daci :). Se observa ca niste beri consacrate, produse in locatii cu traditie, folosesc apa mult mai dura decat cea de 27 grade Germane / 480 ppm . Dar, prin fierbere oricum se pierde din duritatea apei, asa ca ramane doar ce trebuie.

Evident, precum s-a subliniat si in acest articol, toata apa folosita in procesul de productie (parte din bere sau spalare) este dezinfectata cu lampi UV-C puternice.

O sa incercam odata si un batch cu apa de la PET (10 bucati de 5 litri) si cu saruri adaugate extra.

Ca sa adaugam putina istorie acestei aventuri cu bere, merita citit acest articol, din care extragem

“Astfel, în Transilvania, între 1860 și 1864 sunt înregistrate 90 de fabrici de bere comerciale care plătesc impozit, dintre care 5 produc bere de fermentație inferioară, 75 bere de fermenație superioară, și 10 de ambele tipuri. În Bucovina sunt înregistrate 20 fabrici de bere: doar una produce bere de fermenație inferioară, 15 de fermentație superioară, și 4 de ambele tipuri.“

“Lumea îşi lua bere pentru acasă, dupa cum vedem și din scrierile lui Ion Agârbiceanu, care își aduce aminte că din familie nu lipsea ‘glaja de bere’.” (“glaja” inseamna “sticla”)

Ca si concluzie, s-a mers pe IPA deoarece:

• este mai gustoasa (mai mult hamei si alte arome, fructate, florale etc.)
• se foloseste apa gustoasa
• se foloseste spatiul de productie si depozitare cu temperatura constanta 15 grade (iarna) sau 20 grade (vara)